Ponta poate convoca CSAT pentru CFR Marfă, dar nu o va face. „Să-l convoace președintele, nu vreau să-i uzurp atribuțiile”

După mutarea politică prin care a pasat ultimul cuvânt în prtivatizarea CFR Marfă de la Guvern în mâinile CSAT, adică la Palatul Cotroceni, premierul Victor Ponta a anunțat astăzi că nu va lua inițiativa convocării Consiliului, cu toate că legea i-o permite.

Premierul s-a justificat azi, la Sibiu, susținând că evită „uzurparea vreuneia dintre atribuțiile președintelui”. Legea CSAT prevede însă că acesta poate fi convocat nu doar de președinte, ci și de o treime dintre membri. În condițiile în care la masa CSAT 7 din cei 13 membri sunt miniștri – Victor Ponta, Varujan Vosganian, Daniel Chițoiu, Titus Corlățean, Robert Cazanciuc, Radu Stroe și Mircea Dușa -, ședința pentru avizarea privatizării CFR Marfă pe care premierul o cere poate fi convocată cu ușurință la inițiativa sa.

Întrebat dacă are această intenție, Victor Ponta a negat însă. „O să-l convoace președintele. Nu vreau să uzurp vreuna din atribuțiile domniei sale”, a spus prim-ministrul.

Ce pârghii are Ponta în CSAT

În articolul 6, legea CSAT clarifică cine poate avea inițiativa convocării Consiliului. Chiar dacă în practică nu s-a întâmplat lucrul acesta, CSAT poate funcționa și în absența șefului statului care este președintele Consiliului, ședințele fiind conduse de vicepreședinte, adică de premier.” Potrivit articolului 6, există două variante: „(1) Consiliul Suprem de Apărare a Țării se convoacă de președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar. (2) Consiliul Suprem de Apărare a Țării poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin o treime din numărul membrilor săi”.

În oricare dintre situații, „Consiliul Suprem de Apărare a Țării lucrează în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri prin consens”, se arată în aceeași lege. Altfel spus, oricare 5 miniștri pot convoca CSAT, însă mai au nevoie, pe lângă cei 7 membri ai Guvernului, ca la ședință să fie prezenți încă doi membri. Trei din cei 13 vin din Palatul Cotroceni: președintele Traian Băsescu, consilierul prezidențial Iulian Fota și secretarul CSAT, Ion Oprișor. Ceilalți trei sunt directorul SRI, George Maior, directorul SIE, Teodor Meleșcanu, și șeful Statului Major General, Ștefan Dănilă. Pentru a se întruni CSAT, la masă trebuie să fie 9 din cei 13. Deciziile se iau însă prin consens, oricare din cei 13 membri având această pârghie de a bloca o anume poziție.

Ordinea de zi, arată însă legea CSAT, este strict atributul președintelui: „Ordinea de zi se stabilește de președinte, cu consultarea vicepreședintelui. Propunerile ministerelor trebuie avizate de primul-ministru pentru a fi înscrise pe ordinea de zi”.

Ceea ce a rămas încă neclarificat de către Guvern este baza legală care va fi invocată pentru a introduce pe ordinea de zi avizarea contractului de privatizare a CFR Marfă, în condițiile în care CSAT are printre atribuții doar avizarea proiectelor de acte normative și nu actele normative deja adoptate. O posibilă explicație a dat-o pentru gândul secretarul de stat Cristian Ghibu, care gestionează Ministerul Transporturilor în timpul interimatului și care a înaintat actul normativ pe masa Guvernului: „avizul este condiție de semnare” și a fost cuprins astfel în textul HG.

Eșecul privatizării înseamnă „management privat și restructurarea companiei”

La rândul său, prim-ministrul a fost evaziv, întrebat fiind despre atribuțiile CSAT care nu includ avizarea hotărârilor de Guvern. „Am și eu lipsurile mele. Dacă nu are competență (CSAT – n.r), de ce a avut de trei ori până acum? Dacă nu are competență CSAT-ul, dacă a avizat de trei ori până acum, înseamnă că de trei ori a acționat ilegal. Dacă chiar nu are președintele nicio atribuție despre CFR atunci, așa pe românește, să tacă din gură. Dacă are și dacă știe ceva, e cel mai bun cadru, cadrul oficial, instituțional să ne spună, să nu ne lase să facem vreo greșeală, Doamne ferește”, a spus Victor Ponta

Cât despre situația în care până pe 23 septembrie CSAT nu va da acest aviz, premierul a sugerat renunțarea definitivă la privatizare. „Planul B este management privat, restructurarea companiei și încercarea de a o aduce acolo unde era în 2008, adică pe profit, înainte să fie fraudată de PDL”, a adăugat Ponta.

Privatizarea CFR Marfă a fost asumată în angajamentele luate față de FMI, oficialii Fondului punând semnarea contractului cu un investitor strategic drept condiție pentru încheierea unui nou acord cu România. „FMI a cerut la ultima întâlnire cu colegii din minister semnarea în cel mai scurt timp a contractului„, a admis pentru gândul fostul ministru Relu Fenechiu imediat după ce premierul Victor Ponta a anunțat aprobarea în ședința de Guvern de miercuri a condițiilor de vânzare sub rezerva avizării de CSAT până pe 23 septembrie.